Țigara este noul accesoriu retro
Cultura wellness, cu rutinele sale complete și pielea impecabilă, pare să primească o replică neașteptată. În 2026, o imagine diferită capătă contur în cultura populară, una în care țigara redevine un accesoriu vizual. Vedete precum Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner și Hailey Bieber sunt fotografiate fumând, transformând un gest controversat într-o declarație de stil cu aer retro și o doză de rebeliune.
Această revenire nu este întâmplătoare. Se aliniază perfect cu estetica „indie sleaze” și fascinația pentru moda anilor 2000, dar și cu „little-treat culture”, ideea micilor recompense pe care ni le oferim într-o perioadă economică dificilă. Contradicția este evidentă, mai ales când personalități ca Hailey Bieber sau Kylie Jenner, care și-au construit branduri în jurul tendințelor de skincare, apar fumând. Imaginea tenului perfect îngrijit se ciocnește direct de glamorizarea unui obicei nociv.
Rebeliunea împotriva perfecțiunii
Explicația acestei tendințe stă în presiunea constantă de a face totul corect. Fumatul reapare ca un gest deliberat imperfect, o reacție la disciplina impusă de cultura wellness. Este o formă de atracție pentru experiențele „analogice”, nefiltrate. Sarah Milov, istoric social și autoarea volumului „The Cigarette: A Political History”, descrie simplu acest mecanism: „O parte din atracție vine tocmai din imaginea neglijentă și indiferentă pe care o poate transmite țigara.”
Când fumatul este prezentat drept o „mică plăcere vinovată”, el nu mai pare o dependență, ci un semn de detașare cool. Această normalizare este amplificată de platforme online. Contul de Instagram „Cigfluencers”, creat în 2021 de Jared Oviatt, a depășit 100.000 de urmăritori publicând imagini cu celebrități care fumează. Discuția, așa cum a fost analizată și de revista Tobacco Control într-un articol din iulie 2026, nu mai este doar despre modă, ci despre cum vedetele readuc fumatul în mainstream. Lyla
Costul real din spatele imaginii glossy
În timp ce estetica face riscurile să pară abstracte, cifrele le ancorează în realitate. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, tutunul provoacă anual peste 7 milioane de decese, iar dintre acestea, peste 1,6 milioane sunt în rândul nefumătorilor expuși la fum pasiv. Datele Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor sunt la fel de clare: fumătorii au o speranță de viață cu aproximativ 10 ani mai mică decât nefumătorii.
Nici scuza „fumez doar social” nu rezistă în fața datelor. Fumătorii ocazionali pot înregistra valori similare ale tensiunii arteriale și colesterolului cu cele ale fumătorilor obișnuiți. În România, contextul este deja îngrijorător. Țara noastră se numără printre fruntașele din Uniunea Europeană la numărul de fumători activi, cu 34%, după Bulgaria (37%), Grecia (36%) și Croația (35%), în timp ce media UE este de 24%. În 2024, prevalența consumului de tutun în România era de circa 30% la populația de peste 15 ani. OMS estimează că Europa ar putea rămâne și în 2030 regiunea cu cea mai mare prevalență a consumului de tutun la nivel mondial. Verdictul de stil este simplu: oricât de bine ar arăta în fotografii, țigara nu este un accesoriu inofensiv. Costul pentru sănătate, piele și pentru cei din jur rămâne la fel de real.
