Mănânci sănătos, faci mișcare, iar analizele par perfecte. totusi un tip ascuns de colesterol, determinat genetic, ar putea crește exponențial riscul de infarct, indiferent de stilul tău de viață. Se numește Lipoproteina(a) și, cel mai probabil, nu l-ai văzut niciodată pe buletinul tău de analize standard.
Ce este acest inamic tăcut
Lipoproteina(a), prescurtată Lp(a) în rapoartele medicale, este un tip de colesterol care transportă particule de grăsimi și proteine prin sânge. La prima vedere, seamănă foarte mult cu LDL, acel colesterol „rău” de care încearcă toată lumea să scape. Numai că Lp(a) vine la pachet cu o proteină suplimentară, numită apolipoproteina(a).
Iar această componentă extra o face mult mai predispusă să contribuie la acumularea de depozite de grăsime în artere. Ba chiar poate favoriza coagularea sângelui, un proces periculos care duce direct la afecțiuni cardiovasculare grave, inclusiv infarct.
De ce dieta perfectă nu funcționează aici
Aici lucrurile devin puțin frustrante pentru oricine încearcă să țină totul sub control printr-un stil de viață echilibrat. Spre deosebire de alte tipuri de colesterol, nivelul de Lp(a) este determinat aproape exclusiv de genetica ta. Într-un amplu material, cum scrie Lyla, se arată că între 70 și 90% din variația nivelurilor de Lp(a) este moștenită. Totul pornește de la diferențele din gena LPA, cea care controlează structura apolipoproteinei(a). Așa că nivelul tău este setat destul de devreme în viață și rămâne stabil, fiind influențat extrem de puțin de dietă sau de orele petrecute la sală.
Cifrele vorbesc de la sine.
Realitatea asta ne lovește destul de dur în România, o țară unde bolile de inimă fac oricum ravagii. Faptul că o salată în plus nu te scapă de o moștenire genetică problematică arată cât de importantă devine testarea țintită.
Cât costă testarea și ce opțiuni există acum
Te-ai gândit vreodată să ceri o testare specifică pentru asta când mergi la analize? În setul de analize de rutină decontate, acest marker pur și simplu nu există. În străinătate, testul costă între 25 și 80 de dolari australieni (A$). La noi în țară, dacă mergi la un laborator privat, vei plăti în jur de 100 de lei pentru această analiză.
Dar ce faci dacă rezultatul e mare, pe bune? Medicamentele clasice pentru scăderea colesterolului, cum ar fi statinele, nu reduc Lp(a). Uneori chiar îl pot crește ușor, deși rămân vitale pentru managementul riscului cardiovascular general. Există și medicamente mai noi, inhibitorii PCSK9, care îl pot scădea, dar la un nivel destul de modest, cu aproximativ 15 până la 30%.
Speranța vine din laboratoarele farmaceutice
Si totuși, speranța vine chiar acum din marile laboratoare. Companii farmaceutice uriașe precum Novartis, Amgen și Eli Lilly sunt într-o cursă acerbă pentru a dezvolta tratamente țintite. Acestea folosesc o abordare revoluționară (numită „reducere la tăcere a genelor”) care scade direct din ficat producția de Lp(a), oprind problema de la sursă.
În primele studii clinice, aceste medicamente experimentale au arătat rezultate spectaculoase. Au redus nivelurile de Lp(a) cu 80 până la 90%.
Cum îți protejezi inima până la noile tratamente
Lauren Ball și Kirsten Adlard, cercetătoare la Universitatea din Queensland, ne amintesc că nu trebuie să cădem în disperare. Lp(a) se adaugă pur și simplu la riscul tău general. Dacă ai un LDL crescut și un Lp(a) mare, riscul cumulat explodează, mai ales când în corp există o inflamație ridicată. Așa că trebuie să ții sub control restul variabilelor pe care le poți domina:
- Tensiunea arterială și glicemia
- Colesterolul LDL clasic
- Calitatea alimentației de zi cu zi
- Renunțarea definitivă la fumat
Ghidurile internaționale actuale recomandă măsurarea acestui tip de colesterol măcar o singură dată la vârsta adultă, în special pentru persoanele care au în familie un istoric de boli de inimă timpurii sau un risc cardiovascular inexplicabil.
