Piața muncii se schimbă radical sub ochii noștri. Peste 2 milioane de tineri europeni, mai exact 2,06 milioane, cu vârste între 20 și 29 de ani, au ales în 2025 să lucreze pe cont propriu, renunțând la ideea unui angajator tradițional. Această cifră reprezintă 7,9% din totalul persoanelor active cu vârste între 20 și 64 de ani, conform unui sondaj realizat de Eurostat.
De la corporație la propriul business
V-ați gândit vreodată cât de mult a schimbat tehnologia modul în care ne raportăm la o carieră? Digitalizarea și accesul facil la platforme online le permit tinerilor să își lanseze mult mai rapid propriile afaceri. Pentru noua generație din UE, munca nu mai este definită de un program fix sau de un angajator clasic. Tot mai mulți aleg proiecte de freelancing sau micro-business-uri, unde își pot construi cariere flexibile, adaptate stilului lor de viață.
Să fim serioși, instabilitatea de pe piața muncii și dificultatea de a găsi un job cu venituri stabile îi determină pe mulți să își creeze propriile locuri de muncă. Managerii și investitorii simt probabil deja această schimbare de paradigmă atunci când încearcă să recruteze personal nou.
România urcă pe podiumul european
Surprinzător poate, țara noastră stă foarte bine în acest clasament. Pe primul loc în Uniunea Europeană se află Slovacia, cu cea mai mare pondere a tinerilor antreprenori, atingând un nivel de 12,2%. Este urmată îndeaproape de Malta cu 10,5% și de România, care înregistrează un procent de 10,3%.
Așa cum arată o investigație a Financiarul, a fi antreprenor devine o opțiune tot mai prezentă în rândul generațiilor tinere, fie din dorința de independență, fie din necesitate. Iar la capătul clasamentului se regăsesc Irlanda cu doar 5,1%, Bulgaria cu 5,3% și Spania cu 5,9%, acestea înregistrând cele mai scăzute procente.
Cifrele conturează o nouă realitate economică.
Până la urmă, când taxarea muncii standard rămâne ridicată la noi în țară, un tânăr programator din Cluj sau un specialist în marketing din București va prefera adesea flexibilitatea fiscală a unui PFA sau a unui SRL în detrimentul unui contract individual de muncă.
Paradoxul pieței muncii locale
Și totuși, dincolo de cifrele încurajatoare din antreprenoriat, există și o altă față a monedei. Rata de ocupare a locurilor de muncă în rândul tinerilor cu vârste între 20 și 29 de ani din Uniunea Europeană a ajuns în 2025 la 65,6%, marcând o creștere de 6,3 puncte procentuale față de nivelul din 2015.
În acest clasament, cei mai mulți tineri angajați se află în Olanda, cu un procent uriaș de 84,0%, urmată de Malta cu 82,1% și Germania cu 77,0%.
Numai că lucrurile stau complet diferit în sudul și estul continentului. La polul opus, cele mai scăzute niveluri se observă în Italia cu 47,6%, România cu 52,0% și Bulgaria cu 52,7%. Aici mai puțin de jumătate sau puțin peste jumătate dintre tineri sunt activi pe piața muncii, ceea ce arată o discrepanță majoră.
O schimbare de direcție asumată
Mutația forței de muncă tinere dinspre zona corporativă către antreprenoriat nu se întâmplă într-un vid. Alegerea de a deveni propriul șef vine la pachet cu riscuri pe care generațiile anterioare le evitau, căutând siguranța unui loc de muncă stabil. Pe bune, cine ar fi crezut acum un deceniu că un tânăr proaspăt ieșit de pe băncile facultății va gestiona clienți internaționali direct de pe laptopul personal (un fenomen accelerat masiv de pandemie)?
Dar această fragmentare a pieței obligă marile companii să își regândească ofertele. În țările unde ponderea tinerilor antreprenori este mare, iar rata generală de ocupare rămâne modestă, presiunea pe sistemele de pensii și asigurări sociale va crește exponențial dacă acest bazin de resursă umană nu găsește un echilibru pe termen lung.
