Ideile pornesc de la designer, trec prin schițe, cusut și tipare, iar inteligența artificială (AI) intervine la vizualizarea variantelor. Aceasta este granița pe care o păstrează Jane Wade, designeră din New York, în propria muncă. Experții în creativitate recomandă aceeași ordine: o perspectivă proprie construită înainte de deschiderea chatbotului.
Discuțiile cu agenții creative, fotografi și designeri descrise de Vogue arată că instrumentele generative, care produc conținut pornind de la instrucțiuni, sunt deja folosite în etapele interne ale muncii din modă. Ele ajută la formularea și prezentarea propunerilor în ritmul cerut de producția industriei.
Utilizările includ:
- Panouri de inspirație, cunoscute drept moodboarduri.
- Prezentări ale agențiilor și ale conceptelor creative.
- Liste cu imaginile sau cadrele care urmează să fie realizate.
- Vizualizări ale propunerilor de design.
Avertismentul specialiștilor privește momentul în care începe această asistență. Dacă primele sugestii vin de la AI, rezultatele riscă să semene tot mai mult între ele. Pentru cei aflați la începutul carierei, problema este și formarea unei perspective personale.
„Mă îngrijorează ceea ce tinerii designeri care pornesc acum la drum nu vor putea să își construiască — propriul mod de a vedea lumea și propriul mod de a crea, din cauza tentației de a lua scurtături”, spune Giorgia Lupi, parteneră la firma de design Pentagram, în Vogue.
Jane Wade păstrează începutul procesului în atelier
Wade a colaborat recent cu Google pentru dezvoltarea unui instrument de styling bazat pe AI, înaintea prezentării colecției sale pentru primăvară-vară 2027. Deschiderea către tehnologie nu schimbă însă felul în care își începe proiectele: ideile îi aparțin, iar dezvoltarea lor presupune lucru fizic și tehnic.
Designeră lucrează prin cusut, drapaj, realizarea tiparelor și schițe. Pentru ea, fundația unei creații trebuie construită manual, prin experiment, încercări și greșeli. Instrumentele digitale intră ulterior, în etapa ajustărilor.
Atunci poate folosi AI pentru a vedea aceeași propunere în alte culori sau materiale, în loc să petreacă ore întregi reprezentând fiecare versiune manual ori digital.
„Îmi place să descriu relația mea cu AI drept folosirea lui ca instrument de vizualizare, mai degrabă decât ca instrument creativ. Mă ajută să comunic și să explorez idei pe care le-am dezvoltat deja, nu să genereze acele idei în locul meu”, explică Jane Wade, designeră din New York, pentru Vogue.
Wade consideră că păstrarea capacității creative depinde de rezistența la tentația de a transfera tehnologiei gândirea însăși. Acceptă eficientizarea unor operațiuni, dar vrea să păstreze experimentarea, rezolvarea problemelor și perspectiva personală în centrul muncii sale.
Studiile leagă delegarea de memorie și originalitate
Cercetările despre efectele folosirii AI asupra gândirii și creației oferă deocamdată indicii timpurii. În studiul din 2025 intitulat „Your Brain on ChatGPT”, echipa condusă de dr. Nataliya Kosmyna a urmărit activitatea cerebrală a unor participanți care redactau eseuri, unii cu ajutorul AI, alții fără.
La utilizatorii ChatGPT, cercetătorii au observat o conectivitate neuronală mai slabă decât la cei care scriau fără asistență. Aceștia își aminteau mai puțin din propriile texte și simțeau într-o măsură mai mică faptul că le aparțin.
„Memoria oferă materia primă pentru idei”, spune Roger Beaty, profesor asistent de psihologie la Penn State University, în Vogue.
Beaty explică faptul că originalitatea presupune cunoașterea lucrurilor deja create. Memoria episodică, legată de experiențele personale, ajută și la imaginarea felului în care o idee ar funcționa sau ar fi primită de ceilalți.
Kosmyna pune rezultatele observate în legătură cu efortul redus necesar introducerii unei instrucțiuni într-un chatbot. În explicația sa, efortul mental contează pentru învățare, memorie, creativitate și dezvoltare. Evitarea frustrării care însoțește căutarea unei idei noi poate transforma persoana într-un consumator al unui raționament pe care îl percepe drept propriu, fără să îl fi construit.
O altă cercetare din 2025, realizată de neurocercetătorul Simone Luchini și colegii săi, a comparat colaborarea cu AI cu lucrul alături de un alt om. Participanții din prima categorie au produs mai puține idei originale. Perechile formate din oameni au devenit tot mai bune la această sarcină pe măsură ce colaborarea continua.
„Constatăm că lucrul cu AI reduce diversitatea ideilor, uniformizându-le în mai puține teme comune”, explică Simone Luchini, neurocercetător, în Vogue.
Specialiștii leagă această diferență de gândirea divergentă: capacitatea de a explora posibilități multiple și neașteptate, în locul alegerii soluției evidente. Ei consideră că AI nu explorează aceste posibilități în felul în care o fac oamenii, în timp ce colaborarea dintre oameni păstrează diversitatea propunerilor.
Contribuția proprie schimbă rezultatul colaborării cu AI
Echipa lui Beaty a studiat și diferența dintre două moduri de utilizare a tehnologiei. Un grup contribuia activ cu idei și judecăți proprii; celălalt lăsa deciziile creative în seama AI. Primii participanți au obținut idei și povești mai distincte, în timp ce ceilalți au produs variații pe aceleași teme.
„Cercetările noastre arată că oamenii care sunt deja creativi fără AI sunt mai creativi cu AI”, arată Beaty.
În evaluarea lui, gustul și judecata sunt necesare pentru a decide ce propuneri merită dezvoltate, dincolo de simpla generare a lor. Aceste abilități fac diferența atunci când aceleași modele sunt accesibile tuturor și produc adesea conținut asemănător.
Recomandarea sa este ca partea semnificativă a muncii creative să rămână la om, iar AI să ofere ulterior observații și evaluări. Un avantaj al acestei utilizări este disponibilitatea răspunsului, atunci când reacția unui alt om nu poate fi obținută imediat.
Erica Dhawan, expertă în leadership și autoarea viitoarei cărți „Use Your Brain: Think For Yourself in the Age of AI”, avertizează că renunțarea repetată la exercițiile de memorare, raționament și decizie poate slăbi aceste capacități. Ea propune trei limite practice:
- Prima versiune se face fără chatbot: o schiță de text, câteva idei notate sau o înregistrare vocală cu gândurile încă nefinisate.
- AI primește sarcina de a contesta propunerea: să identifice punctele slabe, să construiască cel mai puternic contraargument și să examineze condițiile în care ideea ar fi greșită.
- O listă separată stabilește activitățile creative rezervate exclusiv omului. Fiecare profesionist decide unde trasează această limită în propria practică.
O referință Gucci cere mai mult decât recuperarea unei imagini
Pentru Lupi, experiențele trăite și emoțiile reale sunt partea procesului creativ pe care nu crede că AI o poate reproduce. În modă, ele contribuie la acumularea referințelor din care se formează gustul personal.
Slipul tanga Gucci creat de Tom Ford a apărut la prezentarea colecției prêt-à-porter din primăvara 1997, apoi într-o reclamă reluată ca referință în numeroase rânduri de industrie. AI poate recupera exemple ale campaniilor Gucci din acea perioadă. Înțelegerea importanței lor culturale, a senzualității aduse ulterior în publicitatea de lux și a felului în care au fost reinterpretate presupune însă mai mult decât găsirea imaginilor, explică Vogue.
După prezentarea Prada pentru toamnă-iarnă 2025, Raf Simons vorbea despre necesitatea ca designerii să lucreze pornind de la emoție, gândire și cunoaștere, cu respect pentru istorie și interes pentru viitor.
Specialiștii consideră că înțelegerea contextului cultural, a rezonanței emoționale și a asocierilor personale care fac memorabile anumite colecții, campanii sau mandate ale directorilor de creație rămâne o abilitate umană. Kosmyna subliniază că aprecierea creativității între oameni depășește indicatorii prin care tehnologia încearcă să o măsoare.
Exersarea acestei capacități poate avea loc și în afara modei. Lupi a început în urmă cu doi ani să creeze fără un rezultat planificat: pictează în weekend, coase tipare din hârtie și scrie pe hârtie de șervețel cu un scris intenționat ilizibil. Nu expune aceste lucrări și nu are un proiect pentru ele; spune că lucrul fără așteptări o ajută să păstreze contactul cu propriile instincte.
