Când apartamentul ei din Bruxelles a atins 34°C, Ileana Okumus, în vârstă de 28 de ani, a ajuns să doarmă 18 ore într-o singură zi. Pentru ea, aflată sub tratament pentru depresie și anxietate, canicula nu a fost un simplu disconfort, ci o epuizare brutală. Cazul ei nu este izolat. Anumite medicamente comune pot sabota modul în care corpul își reglează temperatura, transformând o zi toridă într-un real pericol.
Centrul de comandă pentru termoreglare este hipotalamusul, o zonă a creierului care ne semnalizează când să reducem activitatea sau să transpirăm pentru a ne răcori. Robert Feder, psihiatru pensionat la Medical Society Consortium on Climate and Health, explică faptul că acestea sunt „adaptări benefice la căldură”. Problema este că multe tratamente luate zilnic interferează exact cu acest mecanism.
Verdict de stil: ce medicamente nu se împacă bine cu soarele
Unele dintre cele mai prescrise tratamente devin inamici pe timp de caniculă. Antidepresivele de tip SSRI și SNRI pot provoca transpirație excesivă la una din cinci persoane, accelerând deshidratarea. Medicamentele pentru ADHD, inclusiv stimulente precum Ritalin, cresc producția internă de căldură și contractă vasele de sânge, blocând eliberarea ei. Antipsihoticele, la rândul lor, blochează dopamina și anulează mecanismele naturale de răcire.
Nici tratamentele pentru afecțiuni cardiace și tensiune arterială nu sunt scutite de riscuri. Diureticele pot duce la deshidratare severă, beta-blocantele limitează fluxul de sânge spre piele, iar inhibitorii ECA și blocanții receptorilor de angiotensină (BRA) pot anula complet senzația de sete.
Caroline Fraissinet, 36 de ani, din Los Angeles, ia un antidepresiv, un stabilizator de dispoziție și un medicament pentru ADHD. În timpul unui val de căldură, a resimțit o lipsă acută de concentrare, iritabilitate și transpirație abundentă. Un studiu asupra pacienților vârstnici din SUA a arătat că medicația poate crește riscul de spitalizare din cauza căldurii chiar și în absența unor episoade extreme. Pericolul se amplifică în cazul persoanelor care lucrează în aer liber, nu au aer condiționat sau locuiesc în „insule de căldură urbană”, acele zone din oraș care rețin căldura. Potrivit BBC, această combinație dintre tratament și mediu poate duce la o urgență medicală. Revista Ioana Medicul de familie Logan Harper, de la Universitatea din Colorado Anschutz, avertizează asupra consecințelor: „Cu acest impact combinat, poți ajunge să te deshidratezi atât de sever încât îți crește riscul de insuficiență renală, un atac de cord sau unul dintre multele alte efecte severe asupra organelor”.
Semnele care te trimit direct la camera de gardă
Insolația nu înseamnă doar că îți este foarte cald. Simptomele care indică o urgență medicală sunt clare: stare mentală alterată, confuzie, puls ridicat, transpirație abundentă sau, paradoxal, absența totală a transpirației. „Asta devine o problemă agravantă atunci când ești deja deshidratat din cauza temperaturilor ridicate”, subliniază Robert Feder. Recentul deces al studentei Josephine Nasr, care lua Mounjaro, un medicament pentru slăbit, a readus în discuție importanța evaluării complete a riscurilor oricărui tratament.
Sfatul esențial este să nu întrerupi medicația din proprie inițiativă, ci să fii mult mai atentă la semnalele corpului și să discuți cu medicul. Cecilia Ahanonu, asistent medical la Universitatea Touro, oferă un sfat clar: „Oricare stare mentală alterată sau confuzie, sau dacă cineva nu se comportă normal, ar trebui să te determine să duci persoana imediat la cea mai apropiată cameră de gardă.”
