Presiunea pentru rezultate școlare resimțită la 15 ani a fost asociată cu un risc mai ridicat de autovătămare până la 24 de ani și cu mai multe simptome depresive până la 22 de ani, potrivit Adevărul.ro, care citează un studiu realizat de cercetători de la University College London.
Studiul, publicat în „The Lancet Child & Adolescent Health”, a analizat răspunsurile a 4.714 participanți. La 15 ani, aceștia au fost întrebați despre preocuparea pentru teme și rezultate școlare, precum și despre presiunea resimțită din partea familiei pentru a obține rezultate bune.
Cercetătorii au urmărit simptomele depresive între 16 și 22 de ani și eventualele episoade de autovătămare până la 24 de ani. Presiunea a fost măsurată pe o scală de nouă puncte, iar riscul de autovătămare a crescut cu 8% pentru fiecare punct în plus.
Presiunea devine o problemă când performanța ajunge să definească valoarea copilului
Geta Udrea, psiholog clinician și psihoterapeut, spune că presiunea academică devine problematică atunci când este constantă, este percepută ca excesivă sau este legată de valoarea personală a copilului.
„Presiunea academică nu este, în sine, un lucru negativ. Copiii și adolescenții au nevoie de așteptări, structură și limite. Problema apare atunci când presiunea pentru performanță devine constantă, este percepută ca fiind excesivă sau ajunge să fie asociată cu valoarea personală a copilului. Din punct de vedere psihologic, trebuie să facem diferența între așteptare și presiune. Așteptarea transmite: «Cred că poți și te susțin să reușești». Presiunea transmite, mai ales atunci când este excesivă: «Trebuie să reușești, altfel mă dezamăgești sau nu ești suficient de bun».” – Geta Udrea, psiholog clinician și psihoterapeut, pentru „Adevărul”
Potrivit psihologului, comparațiile constante, critica și amenințările pot face copilul să trăiască cu frica de a-i dezamăgi pe adulți. Diferența dintre așteptare și presiune stă în mesajul transmis: prima arată încredere și sprijin, în timp ce a doua poate lega succesul de acceptarea din partea adulților.
Geta Udrea recomandă ca părinții să urmărească și felul în care copilul muncește: perseverența, strategia folosită, curajul de a cere ajutor și efortul depus, nu doar nota sau rezultatul final.
Mesajele despre nota 10 pot alimenta perfecționismul maladaptativ
Mesaje repetate precum „trebuie să fii cel mai bun”, „trebuie să iei 10” sau „nu este suficient” pot duce la o relație condiționată cu propria valoare. Copilul poate ajunge să creadă că este valoros doar atunci când performează, iar greșeala devine ceva ce nu își permite.
În acest context poate apărea perfecționismul maladaptativ. Un copil care ia 9 se poate concentra asupra faptului că nu a luat 10, iar unul care ia 10 se poate teme imediat că nu va reuși să repete rezultatul.
Comparațiile cu ceilalți mută atenția de la progresul copilului la locul pe care îl ocupă față de colegi. Psihologul recomandă ca părinții să observe ce a reușit copilul să îmbunătățească față de data trecută, nu doar dacă a fost mai bun decât altcineva.
Anxietatea, problemele cu somnul și retragerea socială pot fi semnale
Printre semnele că presiunea ar putea fi prea mare se numără:
- anxietatea puternică înaintea testelor;
- reacțiile disproporționate la o notă mai mică;
- teama intensă de greșeală;
- problemele cu somnul și oboseala;
- autocritica și afirmațiile repetate că „nu sunt suficient de bun”;
- retragerea socială și iritabilitatea;
- pierderea interesului pentru activități plăcute anterior;
- evitarea materiilor sau situațiilor în care copilului îi este teamă că ar putea greși.
Niciunul dintre aceste comportamente nu confirmă singur că presiunea școlară este cauza și niciunul nu reprezintă un diagnostic.
Nota nu măsoară inteligența sau valoarea copilului
Geta Udrea subliniază că o notă arată performanța copilului într-un anumit moment și context, dar nu măsoară inteligența, potențialul sau valoarea copilului ca persoană.
„O notă este o informație despre performanța copilului într-un anumit moment și într-un anumit context. Nu este o măsură a inteligenței lui, a potențialului său și, cu atât mai puțin, a valorii sale ca persoană”, a declarat Geta Udrea, psiholog clinician și psihoterapeut, pentru „Adevărul”.
