Somnul nu mai poate fi pus în sertarul cu „recuperez când am timp”. Un sondaj recent al Academiei Americane de Medicină a Somnului arată ce apasă, în viața de zi cu zi, asupra nopților prost dormite: familia, munca, sănătatea, costurile locuinței și programul de lucru. Verdictul e clar: dacă dormi slab, cauza nu este doar ora târzie la care ajungi în pat, ci și stresul care ține creierul în priză.
45% dintre participanți au spus că responsabilitățile familiale au un impact major sau moderat asupra somnului. Pe următoarele locuri sunt stresul legat de muncă și problemele de sănătate fizică, ambele menționate de 39% dintre respondenți. Urmează problemele de sănătate mintală, la 37%, costurile locuinței, la 36%, și programul de lucru, la 35%.
Efectele nu se opresc la diminețile în care te ridici din pat fără energie. Lipsa cronică a somnului de calitate este legată de boli de inimă, diabet, obezitate și accident vascular cerebral și afectează și capacitatea sistemului imunitar de a funcționa corect. Aproximativ unul din trei adulți americani nu dorm cele șapte ore recomandate pe noapte. Sondajul AASM, realizat pe peste 2.000 de adulți, arată de ce acest lucru apare atât de des în viața reală.
Mesajul care rămâne este surprinzător de familiar: „Mulți americani consideră că somnul este un lux și că este mai important să aloci timp muncii și familiei.” Beth Malow, M.D., șef al Diviziei de Tulburări de Somn la Vanderbilt Health, descrie exact compromisul pe care multe femei îl fac aproape automat. Când tai din orele de somn pentru casă, copii sau job, corpul suportă costul mai târziu.
David Kuhlmann, M.D., medic specialist în medicina somnului și purtător de cuvânt pentru American Academy of Sleep Medicine, explică de ce stresul își face simțită prezența atât de repede noaptea. Grijile legate de facturi, responsabilitățile familiale, un program încărcat sau o problemă de sănătate pot menține creierul „într-o stare accentuată de alertă”, ceea ce îngreunează adormirea sau menținerea somnului. Potrivit Lyla, medicii atrag atenția și asupra somnului fragmentat: chiar dacă petreci destul timp în pat, trezirile repetate scad calitatea odihnei.
A doua zi, nota de plată se vede imediat: oboseală, atenție mai slabă și concentrare mai proastă. Beth Malow explică și mecanismul din spatele acestor treziri dese. Când te trezești din somn profund, chiar dacă adormi repede la loc, corpul trebuie să treacă din nou prin etapele somnului ca să revină acolo. Rezultatul este mai mult somn ușor și mai puțin somn profund, exact partea care te ajută să te simți refăcută.
Recomandarea de bază rămâne aceeași: cel puțin șapte ore de somn pe noapte. La asta se adaugă măsuri de igienă a somnului care pot face diferența: program de somn constant, evitarea cofeinei și a alcoolului înainte de culcare, un mediu liniștit și întunecat și deconectarea de la ecrane.
Dacă stresul sau anxietatea ocupă mult spațiu în această ecuație, David Kuhlmann spune că abordarea acestor cauze poate îmbunătăți somnul, iar terapia prin discuții poate fi eficientă pentru gestionarea stresului, anxietății sau depresiei. Pentru cauze medicale, Beth Malow recomandă consultul la un furnizor de servicii medicale, pentru a verifica dacă există ceva care afectează somnul.
Când problemele persistă, Kuhlmann spune că merită să vorbești cu medicul, care te poate îndruma către un centru de somn acreditat. Semnalul de alarmă este simplu: nopțile proaste nu ar trebui tratate ca decor permanent. „Problemele persistente de somn nu sunt ceva cu care oamenii ar trebui să învețe să trăiască, iar tratamente eficiente sunt disponibile.”
