Nu există un număr fix de minute după care ochii încep automat să aibă de suferit. Potrivit dr. Irina Bartoș, medic oftalmolog în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, mai important decât căutarea unei limite „sigure” este felul în care folosim ecranele. Pentru multe persoane, telefonul și laptopul sunt folosite atât pentru muncă, cât și pentru mesaje sau relaxare, iar acest obicei poate duce la oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată și dureri de cap.
Dacă spre finalul zilei apar senzația de ochi uscați, imagine ușor dublată sau durerea de cap, primul lucru care merită analizat este rutina de lucru. Medicul explică limpede ce ajută în practică: „Important este modul în care folosim ecranele: să facem pauze regulate; să păstrăm o distanță corectă față de monitor (aproximativ 50-70 cm); să avem iluminare adecvată; să clipim mai des, deoarece în fața ecranelor frecvența clipitului scade. La copii și adolescenți, timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și echilibrat cu activități în aer liber.”
Asta înseamnă că monitorul nu ar trebui ținut prea aproape de față, iar lumina din încăpere trebuie aleasă corect. Pauzele regulate rămân esențiale, la fel și clipitul mai des, pentru că în fața ecranelor acesta se reduce. În același timp, protecția ochilor nu ține doar de timpul petrecut la calculator. Într-un material citat de Lyla, sunt amintite și controalele oftalmologice periodice, purtarea ochelarilor de soare cu protecție UV, spălatul corect pe mâini și evitarea atingerii ochilor cu mâinile murdare.
Pentru copii și adolescenți, recomandările sunt mai stricte. Timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și pus în echilibru cu activitățile în aer liber, pentru a proteja sănătatea ochilor pe termen lung. În cazul copiilor foarte mici, atenția este și mai mare. Cercetători din Marea Britanie cer reconsiderarea ghidurilor de utilizare a ecranelor pentru copiii sub doi ani, iar o analiză sistematică amplă a arătat că bebelușii sub doi ani nu ar trebui să aibă deloc timp intenționat de utilizare a ecranelor, din cauza impactului negativ asupra dezvoltării. Există și exemple concrete de reguli în familie: Vanessa Gordon a stabilit pentru copiii ei, Sarah (12 ani) și Ben (8 ani), o limită de 20 de minute pe zi pentru Snapchat.
Și alimentația contează pentru sănătatea ochilor. Pot fi incluse mai des în meniu vitamina A din morcovi, cartofi dulci și ficat, luteină și zeaxantină din spanac și broccoli, Omega-3 din pește gras, nuci și semințe, precum și vitaminele C și E din citrice, ardei și migdale. Medicul atrage însă atenția că suplimentele nu înlocuiesc alimentația sănătoasă și nici consultul oftalmologic. „În anumite situații, vitaminele și suplimentele pot fi utile, însă acestea nu trebuie administrate fără recomandare medicală. Unele produse conțin: luteină; zeaxantină; Omega-3; vitamine antioxidante; zinc. Acestea pot avea beneficii, însă nu înlocuiesc alimentația sănătoasă și controalele oftalmologice regulate. Recomandarea suplimentelor trebuie individualizată, în funcție de vârstă, stil de viață și afecțiunile asociate.”
Semnele că rutina actuală nu este potrivită sunt clare: oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată sau dureri de cap după perioade lungi petrecute în fața ecranelor. O rutină simplă poate ajuta mult: monitorul la 50-70 cm, pauze regulate, lumină bună, clipit mai des, timp afară pentru copii, ochelari de soare cu protecție UV la îndemână și evitarea atingerii ochilor cu mâinile murdare. Peste toate, controlul oftalmologic periodic rămâne un pas important.
