Expunerea la particule fine din aer și la dioxid de azot a fost asociată cu un risc mai mare de deces prin suicid, tentative de suicid și ideație suicidară, potrivit The Guardian. Concluzia vine dintr-o meta-analiză a 29 de studii, dar nu demonstrează că poluarea provoacă în sine comportamentul suicidar.
Cercetătorii de la Queen’s University Belfast au analizat dacă poluarea aerului, fonică, luminoasă și a apei poate influența riscul de deces prin suicid și alte comportamente suicidare. Studiul a fost publicat în Journal of Epidemiology and Community Health.
O analiză narativă a altor 16 studii a sugerat că dioxidul de sulf, ozonul și poluarea fonică ar putea fi asociate cu un risc mai mare de suicid. Dovezile privind poluarea luminoasă și poluarea apei au fost neconcludente.
Cercetătorii spun că poluarea ar putea fi inclusă în strategiile de prevenire
Autorii au spus că poluarea mediului ar putea fi luată în calcul în strategiile de prevenire a suicidului și că prevenirea suicidului ar trebui privită și ca o problemă de sănătate publică. Ei au scris: „Aceste rezultate atrag atenția asupra importanței critice de a recunoaște expunerile la mediu ca factori de risc modificabili în eforturile de prevenire a suicidului.”
Cercetătorii au adăugat că integrarea sănătății mediului în politicile de sănătate mintală, prin colaborare între sectoare, strategii de reducere a poluării și intervenții țintite de sănătate publică, ar putea contribui la reducerea riscului de suicid și la îmbunătățirea stării de bine mintale a populației.
Experții spun că rezultatele arată o asociere, nu o cauzalitate
Dr Jess Moody, senior research and evidence manager la Samaritans, a spus că motivele suicidului sunt complexe și că riscul poate fi influențat de mai mulți factori, inclusiv de mediile în care trăiesc oamenii și de inegalitățile privind condițiile de locuire. Organizația salută cercetările care contribuie la înțelegerea legăturii dintre suicid și problemele mai largi de sănătate publică.
Dr Jon Van Niekerk, președintele general adult faculty din cadrul Royal College of Psychiatrists, a spus că anumite forme de poluare a aerului ar putea fi asociate cu o creștere mică a comportamentului suicidar, dar cercetarea nu stabilește că poluarea aerului cauzează gânduri sau tentative suicidare.
El a indicat că poluarea aerului este strâns asociată cu privarea socioeconomică, viața urbană, sănătatea fizică și condițiile de locuire, factori care pot influența sănătatea mintală.
Dr Rosie Cornish, senior research fellow în epidemiologie și știința datelor medicale la University of Bristol, a spus că există mulți factori asociați atât cu niveluri mai mari de poluare a aerului, cât și cu un risc crescut de suicid. Ea a avertizat că, dacă poluarea nu este o cauză a riscului mai mare, reducerea ei nu va contribui la prevenirea suicidului.
Dr Stephen Burgess, profesor de biostatistică la University of Cambridge, a spus că studiul confundă două concepte diferite, cauzalitatea și asocierea. Zonele cu niveluri mai mari de poluare pot fi diferite și prin alți factori care influențează riscul de suicid, iar cercetări suplimentare sunt necesare înainte ca factorii identificați să fie considerați cauze ale creșterii riscului.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 720.000 de oameni mor anual prin suicid la nivel mondial. Suicidul este a treia cauză de deces în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 29 de ani.
