Presiunea financiară întinsă pe ani poate fi asociată cu o îmbătrânire mai rapidă a creierului, arată un studiu publicat în revista „Innovations in Aging”, realizat de cercetători de la University College London. Analiza a urmărit 2.759 de persoane din Regatul Unit și a evaluat situația lor financiară la 26, 43 și 53 de ani.
Participanții incluși în categoria dificultăților persistente au fost cei aflați în ultimii 20% ca venituri în cel puțin două dintre aceste etape. La 53 de ani, acest grup avea deja rezultate cognitive mai slabe. Aproximativ unul din șase participanți s-a aflat în situația de venituri reduse persistente.
Studiul leagă stresul financiar cronic de sănătatea creierului și sugerează că presiunea continuă poate afecta regiuni implicate în atenție și în luarea deciziilor. Scanările cerebrale realizate mai târziu, între 69 și 71 de ani, au arătat că persoanele cu venituri mai mici aveau o stare generală mai proastă a sănătății creierului. Cercetarea nu precizează dacă este vorba despre atrofie, leziuni sau alți markeri anume, însă indică faptul că lipsurile repetate pot lăsa urme și după decenii.
Datele arată că impactul negativ nu a fost identic pentru toți. Efectul a fost mai pronunțat la bărbați, la persoanele care au avut o copilărie marcată de lipsuri și la cele cu risc genetic mai mare de a dezvolta boala Alzheimer. Potrivit Revista Ioana, tema este analizată în contextul presiunilor continue care pot suprasolicita creierul, iar acest studiu adaugă un factor concret și măsurabil: veniturile mici pe termen lung.
Dr. Jacques Wels, de la departamentul UCL pentru sănătate și îmbătrânire de-a lungul vieții, explică diferența față de alte cercetări: „Cele mai multe studii privind îmbătrânirea cognitivă analizează dificultățile financiare într-un singur moment al vieții. Studiul nostru, care folosește date strânse pe parcursul mai multor decenii, ne permite să observăm că acumularea dificultăților de-a lungul mai multor ani este asociată cu cele mai slabe rezultate privind sănătatea cognitivă, și nu episoadele ocazionale de adversitate.”
Rezultatele disting clar între o perioadă grea și ani întregi de nesiguranță financiară. Studiul indică faptul că acumularea dificultăților pare să conteze cel mai mult. Cercetarea nu clarifică dacă efectele pot fi reversibile atunci când situația financiară se îmbunătățește, dar subliniază importanța reducerii acestei presiuni cât mai devreme.
Autorii leagă concluziile și de contextul actual, în care multe familii trăiesc cu sentimentul că aleargă continuu după cheltuieli. Ei notează: „Având în vedere actuala criză a costului vieții, în contextul în care un număr record de gospodării raportează dificultăți financiare, [concluziile] ilustrează încă o dată importanța sprijinirii gospodăriilor vulnerabile.”
