Verdictul e clar: copiii și adolescenții din Europa nu mai sunt în formă. Un studiu amplu, publicat în revista „Sports Medicine, Open”, analizează date colectate timp de aproape 60 de ani și confirmă un declin vizibil al condiției fizice. Cercetarea, realizată la Universitatea din Zaragoza, a inclus 417.362 de participanți cu vârste între 6 și 16 ani, din 20 de țări europene, în intervalul 1965-2023.
Flexibilitatea este capitolul cel mai afectat, înregistrând o scădere continuă, care s-a accelerat după anul 2000. Nici forța nu stă mai bine. Cea a membrelor superioare a început să coboare încă din anii ’70, în timp ce forța membrelor inferioare a scăzut constant după anii ’80. De asemenea, compoziția corporală s-a înrăutățit liniar, prin creșterea grăsimii corporale. Aceasta este o tendință pe care simpla evaluare a indicelui de masă corporală (IMC) o poate masca. A te baza doar pe IMC este ca și cum ai evalua o ținută doar după mărimea de pe etichetă, ignorând complet materialul și croiala.
Singura veste aparent neutră este stabilizarea capacității cardio-respiratorii în perioada 2015-2023, însă nivelul rămâne mult sub cel din deceniile anterioare. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât peste 75% dintre adolescenții europeni nu respectă recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de a face zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată spre intensă. Consecințele pe termen lung nu sunt de neglijat. La nivel global, OMS leagă inactivitatea fizică de aproximativ 6% din bolile coronariene, 7% din diabetul de tip 2 și 10% din cazurile de cancer de sân și de colon.
Autorii studiului trag un semnal de alarmă direct și fără ocolișuri. „Pierdem o oportunitate majoră care va fi dificil de recuperat”, avertizează aceștia. Concluzia lor este că e nevoie de o intervenție coordonată. Potrivit analizei datelor Lyla, cercetătorii au cerut instituțiilor publice să își asume un rol mai activ. „Aceste constatări consolidează necesitatea de a intensifica eforturile de promovare a activității fizice prin intermediul instituțiilor publice”, au subliniat ei.
