Primăvara aduce cu ea nu doar flori și seri calde, ci și un val de strănuturi și ochi înlăcrimați pentru tot mai mulți oameni. Dacă simțiți că simptomele alergiilor sunt mai agresive ca niciodată, nu este doar o impresie. Medicii avertizează că peste 1 din 4 adulți suferă de alergii sezoniere, iar acest număr este de așteptat să crească pe fondul schimbărilor climatice.
De ce este sezonul acesta atât de agresiv
Levi Keller, medic alergolog și imunolog la University of Colorado School of Medicine, este întrebat constant de pacienții săi același lucru: „Va fi acest sezon mai rău decât anul trecut?”. Răspunsul său, având în vedere începutul de primăvară neobișnuit de cald din 2026, este un „da” categoric.
Iar problema nu se oprește peste ocean. Și în România, iernile au devenit mult mai blânde, iar copacii din orașe precum București sau Cluj înmuguresc mult mai devreme. Acest fenomen prelungește agonia celor sensibili la polen cu săptămâni bune față de acum un deceniu. Odată ce temperaturile trec de aproximativ 4 grade Celsius, copacii ies din starea de repaus. În unele zone, sezonul de creștere este acum, în medie, cu două săptămâni mai lung decât în anii 1990 și cu peste patru săptămâni mai lung decât în anii 1970.
Mai mult, creșterea dioxidului de carbon din atmosferă, provenit din arderea combustibililor fosili, accelerează creșterea plantelor. Rezultatul? Mai mult polen și mai mulți oameni care dezvoltă simptome pentru prima dată în viață.
Cum se declanșează furtuna în corpul tău
Când vorbim despre alergii, ne referim la rinita sau conjunctivita alergică, adică inflamația nasului sau a ochilor. Vinovatul principal este o proteină din polen, pe care sistemul imunitar o percepe ca pe un inamic și dezvoltă un anticorp numit IgE. Când aceste molecule se leagă de alergen, celulele eliberează histamină și alte substanțe care declanșează mâncărimile, ochii înlăcrimați și congestia nazală.
Calendarul alergiilor începe la finalul iernii cu polenul de copaci. Apoi, din aprilie până în iulie, preiau ștafeta ierburile, iar toamna este dominată de ambrozie și alte buruieni. Conform unei analize publicate de Lyla, numărul persoanelor afectate va continua să crească pe măsură ce sezoanele de polen devin mai lungi și mai intense. Există și excepții, cum ar fi în Texas, unde ienuperii eliberează nori de polen din noiembrie până în ianuarie, provocând așa-numita „febra cedrului”.
Vântul împrăștie polenul pe zone largi, iar ploaia îl poate spăla temporar din aer. Dar atenție la un detaliu: umiditatea de după ploaie poate duce la ruperea granulelor de polen (în special la iarbă), făcându-le mult mai ușor de inhalat.
Trucuri simple care chiar funcționează acasă
Primul pas este reducerea expunerii în propria locuință. Țineți ferestrele închise în perioadele critice și evitați să uscați hainele afară, pe sârmă. Dacă aveți animale de companie, este o idee bună să le ștergeți cu un prosop umed după plimbare, pentru a nu aduce alergenii în casă. Un duș imediat după ce vă întoarceți de afară poate face, si o mare diferență.
Un purificator de aer cu filtru HEPA (un filtru de particule de înaltă eficiență) poate face minuni, dar alegeți unul neionizant. Filtrele cu ionizare pot genera ozon, care înrăutățește calitatea aerului din interior. Pe bune, nu vreți să rezolvați o problemă și să creați alta.
Cifrele și regulile vorbesc de la sine.
De regulă, nivelurile de polen sunt cele mai ridicate dimineața. Numai că poluanții din aer, inclusiv particulele PM2.5 și ozonul, ating niveluri maxime la amiază și în căldura după-amiezii, complicând și mai mult situația.
Ce medicamente te pot salva
Dacă prevenția nu este de ajuns, există și soluții medicale. O clătire nazală cu soluție salină ajută la reducerea mucusului și a alergenilor. Pentru simptome ușoare, un antihistaminic zilnic non-sedativ este foarte eficient. În cazul alergiilor moderate până la severe, steroizii nazali sunt de mare ajutor, dar au nevoie de câteva săptămâni pentru a-și atinge efectul maxim. Se pot adăuga și spray-uri nazale antihistaminice sau picături de ochi.
Când medicamentele clasice nu mai fac față, imunoterapia (vaccinurile antialergice) devine o opțiune. Aceasta presupune injecții pe parcursul mai multor ani și, deși reduce nevoia de pastile, poate avea efecte secundare, de la reacții locale până la, în cazuri rare, o reacție severă numită anafilaxie.
Te-ai gândit vreodată cât de mult contează să îți asculți corpul? Alergiile pot fi chinuitoare, mai ales într-un an supraproductiv cum se anunță 2026, dar sunt complet gestionabile dacă înțelegi ce le provoacă și aplici soluțiile potrivite pentru tine.
